De la 41,5 la 44
Se zice ca sistemul osos se dezvolta pana la 25 de ani. Asa o fi. Insa povestea ce urmeaza imi aduce o alta abordare. In 1975 pe vremea cand yoghin ma si credeam, fara sa fac incalzirea corespunzatoare am incercat sa fac un lotus inchis si atunci am auzit o paraitura in genunchiul stang si au urmat dureri infioratoare. Am plecat la un seminar in ASE si la coborarea scarilor pentru cele trei etaje, fiecare pas insemna o durere insuportabila. Am luat decizia de a alerga. Si chiar in aceeasi zi mi-am cumparat din magazinul Bucuresti un trening, o pereche de pantofi sport facuti la Pionierul si am inceput sa alerg, pe bulevardul C. Brancoveanu. In fiecare seara maream distanta. Am ajuns sa alerg in final 42km, adica un maraton. Cu timpul am avut surpriza sa constat ca toti pantofii mei raman mici. In vara anului 1976 a trebuit sa merg la magazin si sa-mi cumpar pantofi. De la numarul 41,5 am sarit la 44. Deja aveam un sac de pantofi care nu mai imi faceau trebuinta. Am incercat sa-i dau unor colegi dar acestia s-au simtit lezati in amorul propriu si am renuntat. Intr-un final, un prieten al meu, cand i-a vazut a zis ca-i ia si chiar mi-a multumit.
|
|